Sei nel sito dell'architetto Pino De Nuzzo - You are in the site of architect Pino De Nuzzo - Vous êtes dans l'emplacement de l'architecte Pino De Nuzzo - usted está en el sitio del arquitecto Pino De Nuzzo - sie sind im aufstellungsort des architekten Pino De Nuzzo

PILLOLE DI SAGGEZZA POPOLARE SALENTINA.

Premessa

Proverbi

Stornelli

Indovinelli


Filastrocche, Nenie e Cantilene

 Rimedi poveri contro le malattie

 Antiche ricette di cucina popolare  

Feste, Riti e Usanze

i Cunti


 

i Cunti

 

I "Cunti" (racconti) rappresentavano per i bambini di un tempo quello che sono ora le favole. Di solito venivano raccontate la sera, da un vecchio, con i bambini, (che di solito erano tutti i bambini del vicinato) disposti a cerchio intorno a lui (la rota). Molto spesso vertevano su argomenti che potessero spaventare i bambini e frequentemente vi erano insegnamenti di vita nascosti nelle trame del racconto. Nel raccogliere le varie testimonianze, ci si è trovati a diverse versioni dei racconti, le si sono volute raccogliere tutte dando una divisione nelle diversificazioni.



E SETTE MUSCE

Ancora esiste u furneddhru te sta storia.

Unu te Matinu vinnia vardeddhri (stinghe per cavalli) e vinia allu mercatu a Casaranu. Nu giurnu chiuviu e se ne sciu cchiù mprima. Chiuvia forte e nc'era tuttu scuru a menz'a via. Cchiau nu furneddhru e trasìu intra. Nc'era a lucerna ddumata e vitte sette musce ssittate a cerchiu ca se scarfavane nanzi u focu e nc'era na seggia vacante. Stu cristianu pijau e se ssittau a ddhrai.

Dopu nu picca rrivau a muscia ca stia in ritardu.

L'addhre musce tra iddhre se diciane:"E mò ddhru se ssetta a cummare?, ne zzamu e lu scaranfamu?".

Iddhru ntise, allora quannu iddhre se zzara iddhru puru e ziccau e le vattìu tutte cu li vardeddhri.  

U giurnu dopu sintia: 

"a quista

n'è successu quistu...ecc.".

Una te quiste 

ca se sciuticava

era cummare sua.

Quannu sciu lla trova 

la vitte tutta caranfata 

e ne tisse:

"ci ggé ca te successu?"

e iddhra ne rispuse:

"tie lu sai!".

U giurnu dopu  

na cummare sua morse.  

Quannu sciu lla trova  

la vitte ca era tutta

 nnirvicata e scrasciata 

e allora tisse:

"Ah, tie allora eri!"

e cusì capìu  

ca iddhra era na macara.  

torna su


U TIEMPU TE FATE

Susu a via ca vai alla Matonna ta Campana, nc'era n'argulu te cornula, e de costi nu largu. Nu cristianu ca abitava te costi, ogni notte sintia comu sia ca susu ll'argulu nc'erane pacce. Susu l'argulu, invece se riuniane tutte e macare e ballavane e cantavane, una cullu tammurreddhru, l'addhra cullu fischettu, e cusì via.

A Subersanu nc'era uno ca ogni notte se ncurgia ca ogni notte a mujere nu nc'era intra lu lettu. Allora na notte rimase ddiscitatu cu bbite ci face. Ddhra notte a mujere se azza, vaje allu cessu, se minte nnanzi llu specchiu, pija i trucchi e se trucca tutta e poi tice:

   

Susu ll'acqua, susu u jentu  

susu ll'argulu te pizzimentu

Susu ll'acqua, susu u jentu

    susu ll'argulu te Beneventu  

U maritu ca era vistu tuttu, se trucca puru iddhru e dice:

Susu ll'acqua, susu u jentu

susu ll'argulu te pizzimentu

e se trova a susu ll'argulu

cu mujerasa e tutte l'addhre.

Quannu lu vitine lu pijane

lu portane mmenzu lu largu

cu llu fannu ballare. 

Una lu tira te nna menza,

una lu caranfa tuttu, 

e intantu ballane e cantane,

e iddhru canta: 

"E balla mesciu Minicu

e balla e zzumpa forte

e ci scappu te stu chiaccu

nu cacu cchiui te notte".

Alla fine, nun ci la facia cchiui,

pija a curiscia, 

la face ngirare

e le zicca tutte.

U giurnu dopo, vite a mujere

tutta china te taji e mmerchi

e ne tice: 

"cci tte successu?"

e iddhra ne rispunne:

"Tie lu sai!". 

Scopre cusì tutte

e macare e ca ogne sira

se trovane a susu ll'argulu.

Susu ll'acqua, susu u jentu  

susu ll'argulu te Beneventu  

rriva puru iddhru a susu

 ll'argulu  

e quannu a mujere lu vite 

ne dice:  

"e tie ci faci qquai?",  

cusì lu traforma a ciucciu.  

Stu ciucciu su pija nu furnaru

cusì cariscia e sarmente.  

U ciucciu, 

sera fattu tuttu vecchiu,  

scurciatu e chinu te ferite.  

Dopu tantu tiempu, a mujere  

lu fice turnare 

ntorna cristianu,  

  torna su


PICCI

Nu cristianu se sunnau u tiaulu ca ne ticia: "A ddhrai nc'ete l'acchiatura, hai de scire alla via te Matinu, quannu trovi na cascia te mortu te ssetti susu e t'hai manciare nu piattu te maccarruni e nu caddhruzzu. Quannu spicci te piji a cascia e ta porti. A ddhra tintra nci su li sordi". Stu cristianu fice tuttu cumu n'era tittu lu tiaulu, poi se caricau mcoddhru a cascia, però nc'era comu quarche d'unu ca sa tirava a nterra, e cusì pé nu giurnu e pé na notte.

A l'urtimu lu tiaulu tisse:"Picci, a cascia ta porti, ma te tre giurni campi" e iddhru:"Ci ne ne futte, basta ca stannu bboni i fiji mei!"


torna su

 

 

Ultimo aggiornamento

 11/06/2006

Nedstat Basic - Free web site statistics